Nothing to kill...

Ma uit in sus catre munte.
"Aham... altceva mai interesant nu este?" spun in sinea mea oftand...si asteptand ca prin "miracol" sa se intample ceva interesant..

Ma plimbam pe langa munte si o zaresc pe fata.Ma apropii incet de ea
-Buna!Ce faci?spun zambind salutand'o

Printre ganduri seci... imi dau seama in sfarsit ca ma salutase cineva... imi revin la realitate si imi indrept capul catre persoana. Era o fata... necunoscuta as putea spune.
-Ehm... salut, nimic special.... Tu? spun mai incet.

-Cautam ceva de...omorat sa zic asa.spun chicotind

- Omorat? spun indreptandu-mi privirea catre o haita de lupi salbatici. - Uite aici... succes. ii zic zambind si asteptand sa faca vreo miscare.

-Ok sa vede.spun si intr-o fractiune de secunda scot katana si incep sa alerg catre lupi apoi strig
-Haide nu vii??

- Cum doresti... spun indreptandu-ma cu pasi mici spre ea, iar in cateva secunde eram langa ea cu sabia in mana, in fata a 10 lupi.
- 5 ai mei si 5 ai tai? spun indreptandu-ma spre lupii "mei"

-Ok asa s afie! spun si privesc lupii care mai aveau putin si voiau sa ma jupuie.Din vreo 2-3 lovituri de katana lupii ajung decapitati

Ii lovesc de cateva ori... si las ca sangele lor sa se raspandeasca. Dupa fac cateva pasi inapoi...
- O prada prea usoara.. oftez scurt.

-Da ai dreptate,dar a fost destul de distractiv.spun si imi intorc privirea catre fata
-Apropo eu sunt Misa.

- Yukie. spun pe un ton calm si facand ca sabia sa-mi dispare.

-Vrei sa mergem undeva?sau sa urcam mai sus..o sa avem cu cine sa ne luptam

- Bine. spun inchizand ochii si incepand sa alerg pe munte in sus.

Ourmez pe fata.dupa un timp in fata apar niste ursi cam de doi metri.Il atac pe unul din ei si in cateva secunde ajunge bucatele

Pocnesc din degete si ca prin magie ma feresc de urs. Nu stiam de ce...dar nu prea vroiam sa omor nu mai victime nevinovate.

Privesc cel de'al doilea urs,apoi fara sa fac nimic ursul se sperie si fuge.
-Hai stam aici sau mergem?o intreb pe fata

- Mergem mergem.. zambesc eu in coltul gurii urmand-o pe fata.

Continui sa urc si apoi ma impiedic de o piatra
-Ahh..o perfect asta mai im trebuia.spun frecandu'mi glezna

Incep sa rad, apoi ii intind mana ca sa o ajut sa se ridice.
- Pana si pietrele sunt rele...

-Da..mersi.spun si cu ajutorul fetei ma ridic

- Mai continuam.. sau te-ai lovit prea tare? intreb privind tot inainte.

-Suntt bine,sa mergem.spun si incep sa inaintez

Nu am mai spus nimic si am urmat-o cu pasi mici.

Mergeam destul de incet deoarece inca ma durea glezna

Drumul parea ca nu se mai termina. Mi-am dus o mana pe frunte... oprindu-ma din mers.
- Ceva e ciudat aici..